www.Vaslui.us

CONDITII GEOGRAFICE

Judetul Vaslui este situat în estul României ocupând o buna parte din Podisul central al Moldovei. Se învecineaza cu judetele lasi, Neamt, Bacau, Vrancea, Galati, iar la est face granita cu Republica Moldova. de care îl desparte râul Prut. Suprafata judetului este de 5.300 km2, reprezentând 2,2% din teritoriul tarii.
   Din punct de vedere al reliefului, predomina Podisul Moldovei, în diviziunea acestuia - Podisul Bârladului, Dealurile Falciului si Colinele Tutovei, cu altitudini cuprinse între 200 si 500 de metri. înaltimile coboara în Depresiunile Elanului si Vasluiului. apoi în fragmente de vai largi, ajungând în lunca joasa a Prutului pâna la 20 m altitudine.
   Reteaua hidrografica a judetului este deosebit de bogata. Teritoriul este brazdat de cursul superior si mijlociu al râului Bârlad, cu numerosii sai afluenti, dintre care se remarca: Vaslui, Racova, Crasna, Simila si Tutova, care taie vai adânci în Podisul Bârladului. Prutetul si Elanul dreneaza partea estica a judetului, dupa care se revarsa în Prut. Lunca acestuia este împânzita de lacuri, balti si iazuri, existând chiar si o portiune mlastinoasa.
   Clima are un pronuntat caracter continental, cu temperatura medie anuala cuprinsa între 7,5° si 9,5° C, luna cea mai calduroasa fiind iulie, iar cele mai scazute temperaturi se înregistreaza în ianuarie. Pe timp de iarna, un anotimp geros, temperaturile se datoreaza maselor de aer rece ale anticiclonului siberian, iar vara este calduroasa si secetoasa, sub efectul aerului continental sau tropical.
   Precipitatiile sunt relativ reduse, între 400 si 600 mm anual.
   Resursele subsolului sunt sarace, exploatându-se doar materiale de constructie (nisip, pietris, gresie), întrucât padurile au fost în mare parte defrisate, apar doar insular stejari, fagi si goruni. Alaturi de acestia, în mai mica masura, se întâlnesc: tei, frasini, paltini, carpeni, salcâmi, plopi etc. Relieful si clima judetului ofera conditii optime pentru practicarea vânatului si a pescuitului.
   Administrativ-teritorial, judetul cuprinde trei municipii: Vaslui (resedinta), Bârlad si Husi; un oras, Negresti si 71 de comune, cu satele apartinatoare. Localitatile sunt legate între ele prin drumuri nationale si locale, de aproape 2.200 km, si prin reteaua de cale ferata, totalizând 246 km.

REPERE ISTORICE

Judetul Vaslui pastreaza un valoros tezaur arheologic, etnografic si folcloric, ce dovedeste existenta milenara a poporului român pe aceste meleaguri.
Cercetarile arheologice au evidentiat faptul ca în zona exista numeroase urme de vietuire înca din paleolitic, iar descoperirile de la Poenesti au scos la iveala resturi de culturi materiale din neolitic pâna în epoca migratiunilor, în aceste tinuturi au salasluit carpii, peste care au venit apoi getii, gepizii, slavii, cumanii si alte popoare, culminând cu tatarii.
Pe teritoriul judetului au avut loc evenimente de mare însemnatate în istoria noastra. In padurile Crasnei, în 1450, moldovenii, condusi de Bogdan Voda, împreuna cu fiul sau, Stefan, viitorul domn al Moldovei, au învins armatele polonilor Vasluiul a intrat în istorie mai ales în faimoasa epoca a lui Stefan cel Mare. La Podul Inalt, în 10 ianuarie 1475, s-a dat una dintre cele mai mari batalii din sirul luptelor purtate împotriva Imperiului Otoman. Atunci, cei 40.000 de osteni ai lui Stefan cel Mare au învins armata turceasca, de 120.000 de soldati, sub comanda lui Soliman-Pasa, fiind cea mai stralucita biruinta din istoria medievala a Moldovei.

Un alt erou legendar vasluian a fost, înca din viata, Penes Curcanul, pe numele sau real - Constantin Turcanu, în 1877 alaturi de cei 600 de voluntari ai Regimentului 13 Dorobanti - Vaslui, a participat la asaltul redutelor turcesti de dincolo de Dunare, acoperindu-se de glorie si medalii. Viteazul dorobant, în 1916, la vârsta de peste 60 de ani, s-a înrolat voluntar cerând sa duca drapelul regimentului la Oituz si mai departe, în timpul primului razboi mondial.
Flacarile Rascoalei din 1907 au cuprins si acest judet rasculatii patrunzând în orasele Vaslui si Husi, iar localitatile Bahnari, Muntenii de Jos, Pungesti, Bacesti, Mânjesti, Costesti etc. au intrat pentru totdeauna în istoria miscarilor taranesti de pe aceste meleaguri. Mai târziu, numerosi vasluieni au luptat, în 1917, cu abnegatie si sacrificiu, la Marasti, Marasesti si Oituz, în primul razboi mondial. Pe parcursul timpului, istoria Judetului a cunoscut noi dimensiuni, locuitorii dând dovada de însemnate acte de eroism

CARACTERISTICI ECONOMICE

Cu multe secole în urma, localnicii din aceasta parte a tarii erau cunoscuti pentru maiestria lor în arta olaritului si a cojocariei, mestesuguri transmise din generatie în generatie si care le-a dus faima pâna în zilele noastre.
   Totodata, ei erau remarcati ca priceputi viticultori, vinurile din aceasta regiune fiind apreciate in numeroase tari ale lumii. Clima judetului a creat conditii propice dezvoltarii agriculturii, aceasta ramura a economiei detinând ponderea cea mai mare si reprezinta principala ocupatie a locuitorilor.    Pe suprafetele agricole se cultiva cereale, în special porumb, plante tehnice, floarea-soarelui, sfecla de zahar, tutun si plante furajere. Exista conditii deosebit de favorabile pentru dezvoltarea viticulturii. 0 bogata traditie în cultura vitei de vie exista în podgoriile Husiului, ale caror vinuri sunt apreciate atât în tara, cât si peste hotare. Dintre soiurile medaliate. cele mai renumite sunt Busuioaca de Bohotin si Zghihara.
   Pe lânga viticultura, pomicultura este o alta îndeletnicire de baza, existând plantatii de ciresi. visini, pruni, piersici etc., livezile remarcându-se atât prin întinderea lor, cat prin calitatea si productivitatea soiurilor în Lunca Prutului si în zonele preorasenesti se cultiva îndeosebi legume. Pe fânetele naturale si pe pasuni se cresc bovine ovine, porcine si caprine.
   Cele mai importante ramuri ale industriei sunt cea de confectii, alimentara, de rulment], produse finite din lemn (mobila) si articole din piele. Industria locala este cunoscuta prin diferite ramuri de productie: metal. lemn, materiale de constructii, bunuri de larg consum.
    In ceea ce priveste comertul, judetul Vaslui are bogate traditii. Localitatile Vaslui, Bârlad si Husi erau puncte de popas comercial pe drumul de negot international ce lega orasele galitiene Cracovia si Lemberg cu Cetatea Chilia si Cetatea Alba. Dintre mijloacele prin care se realizau schimburile de marfuri se numara târgurile si iarmaroacele, care s-au pastrat pâna în zilele noastre.

OBIECTIVE TURISTICE

În judetul Vaslui sau amenajat multe locuri care ofera puncte de atractie si de agrement, de importanta deosebita pentru vizitatori le reprezinta monumentele istorice si de arhitectura.
Numerosi oameni de seama ai tarii noastre s-au nascut si au trait o perioada de timp în judetul Vaslui. Dintre acestia pot fi amintiti: Nicolae Milescu Spatarul, om de o vasta cultura, Dimitrie Cantemir învatat de renume european membru al Academiei din Berlin, domnitor al Moldovei între 1693 si 1710-1711, nascut în tinutul Falciului; Emil Racovita, savant român, creator ai biospeologiei, al carui nume îl poarta Institutul de Speologie din Cluj-Napoca; scriitorul Alexandru Vlahuta, savantul Vasile Pârvan; academicianul Mihail Ralea; dramaturgul Victor Ion Popa; actorii Constantin Tanase si Stefan Ciubotarasul. Crâmpeie din viata si activitatea acestora sunt reflectate de exponatele din muzee sau case memoriale.

   Municipiul Vaslui, resedinta de judet, se afla la confluenta râurilor Bârlad si Vaslui. Aceasta asezare a fost locuita neîntrerupt din epoca neolitica, fiind atestata documentar in anul 1375.
   Turistii pot vizita numeroase obiective, dintre care vom enumera câteva: Muzeul Stefan cel Mare a fost inaugurat în 1975, cu sectia de arheologie, cuprinzând piese ce evoca istoria judetului. In prezent, muzeul gazduieste si o colectie de etnografie, precum si Salonul de Umor Costantin Tanase, cu exponate privind biografia marelui comic (188D-1945), originar din oras. Se vad si astazi ruinele Curtii Domnesti, construita în 1490 de Stefan cel Mare. Acelasi domnitor a ridicat Biserica Sfântul Ioan, tot in anul 149D, care a fost rezidita de Maria Cantacuzino, in 1820, fiind pictata in 1890 de Gheorghe Ioanid. Alte puncte de atractie ar fi: Casa veteranului dorobant Constantin Turcanu, supranumit Penes Curcanul; Mausoleul Penes Curcanul, ridicat in memoria eroilor din 1877 si 1916-1918; Statuia lui Stefan cel Mare; Monumentul Independentei; Palatul Administrativ - edificiu modern, monumental, cu acoperis ce închipuie cusma dorobantului.
   In Parcul Copou se afla busturile lui Mihail Kogalniceanu, Alecu Russo si Costache Negri. Anual, in iunie, are loc Sarbatoarea Viei si a Vinului. In împrejurimi, in satul Bacaoani, se afla locul istoric Podul Inalt si statuia ecvestra a lui Stefan cel Mare. Tot in apropierea municipiului este Movila lui Burcel. La popasul Moara Grecilor, turistii sunt întâmpinati cu ospitalitatea caracteristica localnicilor
   La Bârlad, straveche asezare urbana, atestata documentar din 1174 si mentionata ca punct de vama înca din secolul al XIV-lea, s-a dat in folosinta, in 1914, Muzeul Vasile Pârvan, cu sectiile de arheologie, istorie, etnografie, stiintele naturii, arta plastica si cea cu exponate privind oamenii de seama ai Bârladului. Credinciosii se pot închina, printre altele, in doua prestigioase biserici: Sfântul Dumitru, ridicata in 1600, monument de arhitectura, si Sfântul Gheorghe, ctitoria lui Stefan cel Mare, refacuta de Vasile Lupu, in anul 1636, reconstruita in 1807. Rezervatia arheologica Parcul Prodana detine vestigiile cetatii din secolul al XV-lea, iar Parcul Municipal este cunoscut nu doar prin coltul zoologic pe care îl adaposteste, ci si prin statuile sale, respectiv ale lui George Enescu, Ion Creanga si Alexandru Vlahuta.
Impresioneaza si statuia lui Constantin Musat, sculptura realizata de C. Dumitriu-Bârlad, în 1927. In fata cunoscutului Teatru Victor Ion Popa se gasesc alte busturi, ale lui Mihail Kogalniceanu, Costache Negri si Alecu Russo.

   Atestata documentar din 1487, localitatea Husi a fost un important centru viticol, înca din secolul al XV-lea. Podgoria acestui municipiu, având soiuri de vinuri medaliate, detine prima vinoteca din tara, înfiintata în anul 1908. Pe de alta parte, Muzeul Viticol, edificiu din secolul al XV-lea, refacut în 1782, este un monument istoric, cuprinzând sectiile de istorie, arta etnografie si stiintele naturii. Mai pot fi admirate: Muzeul Dimitrie Cantemir, busturile lui Dimitrie Cantemir si Alexandru Ioan Cuza, ruinele Curtii Domnesti, ctitorie a lui Stefan cel Mare, din anul 1495, Mânastirea Sfintii Petru si Pavel, întemeiata în 1494 tot de Stefan cel Mare, refacuta apoi în 1793 si 1910. Palatul Episcopal a fost construit pe vechile pivnite ale casei domnesti, din 1495, astazi gazduind si un muzeu de arta religioasa. În împrejurimi, în comuna Râsesti, se afla Movila Râbaia, cel mai mare tumul funerar de acest fel din tara.
   Nu putem trece cu vederea Casa Memoriala Emil Racovita, savant de renume mondial (1868-1947), întemeietorul biospeologiei, edificiu amenajat în satul care îi poarta numele, unde sunt expuse documente, fotografii, manuscrise si piese de mobilier care i-au apartiut ori conacul Rosetti-Solescu, din comuna Solesti, actualmente muzeu ce detine obiecte ale Doamnei Elena Cuza. Padurea Dobrina, de lânga Husi, ofera momente de odihna si recreere atât localnicilor cât si turistilor
   In satul Odaia Bursucani se mai pastreaza sarbatoarea de iarna numita Jocul sitarului, de un farmec aparte, care reprezinta o varianta a teatrului haiducesc. Dar, activitatea artistica a judetului este mult mai bogata. Numai la Bârlad, Teatrul Victor Ion Popa este recunoscut prin repertoriul si profesionalismul actorilor sai, tot în municipiu functionând si ansamblul de cântece si dansuri populare Trandafir de la Moldova, cu interpreti de exceptie. Se mai remarca formatia Stejarelul din localitatea Padureni, precum si festivalurile concurs: Hora din strabuni (international) si Bienala Umorului, Constantin Tanase.

Vasluiul,

orasul de la confluenta Barladului cu Racova, resedinta de astazi a judetului, apare mentionat in cronicile starine in a doua jumatate a sec. al XIV-lea, iar in documentele interne, la 1423. In privinta vechimii si rolului pe care l-a jucat Vasluiul in istoria tarii sunt deosebit de sugestive aprecierile istoricului Vasile Parvan care mentiona ca ,,asezarea sa centrala pe drumul mare de la Liov la Cetatea Alba, precum si puternica aparare ce i-o confereau dealurile impadurite din imprejurimi i-au permis sa fie aproape a doua capitala a Moldovei, inainte ca Iasii sa fi inceput a avea acest rol.
La 1 septembrie 1435 este pomenit pentru prima oara intr-un document numele Vasluiului. Orasul Vaslui va intra cu adevarat in istorie in Ianuarie 1475 cand marele voievod Stefan cel Mare va dobandi la Podul Inalt - Vaslui cea mai stralucita biruinta romaneasca din intreaga istorie militara si cea mai mare victorie europeana a luptei antiotomane din evul mediu.
De fapt, intre 1435 si 1442 Vasluiul devine resedinta Tarii de Jos, ca urmare a luptelor interne de dupa moartea lui Alexandru cel Bun.

Bârlad

,,Berladnicii" - nume desemnand pe romanii din sudul Moldovei si mai ales pe cei din valea Barladului - sunt mentionati in vechea cronica rusa a lui Vester la 1159, 1161 si 1174. Potrivit acestor mentiuni, berladnicii dispuneau de insemnate forte militare (6.000 de osteni).
Pe meleagurile vasluiene, aflate la rascrucea unor importante drumuri comerciale care coborau pe vaile Siretului si Barladului spre Dunare si cetatile de la Marea Neagra, primele targuri sunt atestate documentar din sec. al XII-lea.
Prima mentiune scrisa despre existenta unor localitati urbane in judetul Vaslui este cea din anul 1174, referitoare la orasul Barlad, acesta fiind unul din cele mai vechi orase romanesti din acesta zona a tarii. In documentele interne Barladul apare mantionat in 1408 intr-un privilegiu, act emanat de la cancelaria domneasca a lui Alexandru cel Bun. Importanta Barladului va creste din punct de vedere economic si politic dupa 1474, cand devine resedinta vornicului Tarii de Jos.

Husi

Tot in prima jumatate a sec. al XV-lea sunt mentionate documentar pe aceste meleaguri si alte orase, intre care Husi si Falciu. Orasul Husi, centrul faimoasei podgorii, este atestat documentar la 1441, mentiunea gasindu-se intr-un registru al Universitatii Jagellone din Cracovia. In izvoare interne este mentionat intr-un document din 1487, din a doua jumatate a sec. al XV-lea, deci de cand dateaza si palatul domnesc din localitate, ca si biserica zidita de Stefan cel Mare (1494 - 1495) devenita episcopala in 1595 - 1596 in timpul lui Eremia Movila

Falciul

exista ca targ inca din sec. al XIII-lea, evolutia sa fiind determinata de asezarea la un important vad comercial pe Prut, ca si de faptul ca pana in sec. al XIX-lea (1834) a fost resedinta tinutului cu acelasi nume, cand acest rol este preluat de Husi.